Estul și-a luat partea

Rușii sunt în toate când este vorba de fotbalul european, ediția 2007 – 2008. Vor găzdui marea finală a Ligii Campionilor. Marile stele adunate în constelațiile numite Manchester City și Chelsea Londra vor lumina cerul Estului în meciul care va încorona cea mai bună formație a Europei. Dacă a fost aleasă Moscova pentru ultimul joc al sezonului, înseamnă că fotbalul rusesc a meritat să primească acest premiu. Un argument în acest sens a fost servit, magistral, miercuri seara, de Zenit Sankt Petresburg care a bătut în finala Cupei UEFA pe Glasgow Rangers. Rușii au jucat frumos, eficient, spectaculos și au reușit ce nu au fost în stare Mutu și colegii săi în semifinala de la Florența. Scoțienii au făcut ceea ce știu mai bine. S-au apărat în nouă oameni și strategia le-a ieșit până prin minutul 70 când rușii au demonstrat că nu degeaba au ajuns în finală. Sunt foarte buni, iar dacă ar fi evoluat în Ligă, ar fi pătruns până în etapele superioare. Victoria Zenitului în fața lui Glasgow Rangers este răzbunarea Estului pentru repetatele umilințe la care a fost supus în ultimii prea mulți ani când a fost rejectat, cu toate formațiile sale rusești, ucrainene, românești, bulgărești și de orice neam or mai fi ele, încă din primele faze ale Ligii Campionilor. De fapt, Zenit a reparat, cumva, onoarea continentului al cărui fotbal a fost pus la colț de formațiile din Insulă. Iar câștigarea Cupei Cupelor chiar pe pământ britanic mai spală din rușinea marilor echipe care făceau legea în Europa și care, în 2008, au privit neputincioase cum formațiile englezești merg în marș forțat, spre finala de la Moscova. După meciul de miercuri seara, Estul și-a luat partea, câștigând trofeul pus în joc în Cupa Cupelor. Peste puțină vreme își va lua și partea de spectacol, la finala Ligii Campionilor. Morala acestui comentariu? Și o echipă mică, dintr-un spațiu căruia i-a fost cam interzisă performanța, poate ajunge la realizări excepționale. Cum a făcut-o? Cei ce se bat în valize cu bani, în declarații sforăitoare etalându-și golul prin fotbalul din România, ar putea învăța de la ruși cum se ajunge departe. Și cum ajungi să-ți iei partea de glorie. Și de bani, pentru că asta-i recompensa în această industrie.
Petrică BUTUC