Istoria catedrei de educatie fizica a Colegiului National “Unirea” Focsani
În încadrarea școlii din anul 1989, profesor de gimnastică era Alexandru Copcescu, maestru de gimnastică. În anul 1894, la catedra de educație fizică a liceului este atestat același profesor, Alexandru Copcescu.
Inițial, numai o parte din teren a fost destinată școlii, dar ulterior a fost donat statului pentru interesele Liceului , întreg terenul cumpărat din fondurile Primariei, în suprafață de 6362 m2, pe care s-au ridicat clădirile anexe-sala de sport, locuința directorului, locuința secretarului, precum și terenul de sport și parcul din fața școlii.
Cu perioda războiului și a ocupației germane se încheia încă un capitol din istoria liceului.
Alexandru Copcescu, maestru de gimnastică avea în timpul directorului Th.Iordănescu, secretar Ion Popovici, pe luna nov. 1917 leafa de 333,leafa redusă conf. Ordinului guv.din mai 1917 28,sporul 57,indemnzție de chirie 20%,cota 66,impozit 15,suma de plată 396. În timpul directorului Sim Crainic și a secretarului I.Teodorescu, maestrul de gimnastică avea pe luna septembrie 1914 salariul de bază 420, gradația 108, pensia 10%, impozit 3%, pentru casa de credit 2%.
Generalul Gorciu, fost elev al Liceului Unirea pe la sfîrșitul secolului al XIX-lea ,într-o corespondență cu I.M.Dumitrescu,coleg de promoție,prezintă pe unii dintre profesorii care au lăsat o impresie profundă în sufletul său.
Ca la o paradă de gală se perindă prin fața minții noastre, figuri de dascăli care au pregătit promoții de faimă .
Alexandru Copcescu bunul, inimosul, dar și strictul profesor eram de o slăbiciune excepțională la gimnastică, și mi-a dat un nenorocit de 5, care mi-a stricat –împreună cu notele de la desen și muzică,la care eram tot atît de slab –media generală (de menționat că elevul Gorciu era premiantul clasei).
Pe anul școlar 1920-1921 și 1921-1922 conform statului de plată pe anii respectivi profesorul de gimnastică Alexandru Copcescu avea leafa 1100,gradația 1100,sporul de scumpete 1600+522, leafa 1600, cota 20%.
În anul 1936-1937 Liceul dispunea de 16 săli de clasă, amfiteatru, laboratoarele amintite bine dotate cu material didactic, muzeul de științe ale naturii, muzeul de etnografie creat din inițiativa lui Alexandru Arbore, sală de conferințe și festivități, sală de gimnastică înzestrată cu toate aparatele necesare, o bibliotecă cu aproximativ 10.000 de volume, cabinet medical, cancelarie pentru profesori, trei cancelarii pentru director și secretariat, locuință pentru director și, separate pentru personalul administrative.
Iată și pe profesorii numiți impropriu de “dexterități”, deoarece la această școală ei s-au bucurat totdeauna de o adevărată prețuire.
Profesorul Zigmund Lupu, de Educație Fizică și Sport , era strigat cu numele de JUMA. A funcționat și înainte de război și multi ani după. A fost mult timp președintele Colegiului Județean de arbitri de fotbal, antrenor de gimnastică și de fotbal. A fost un om al disciplinei și al ordinii, cu multă autoritate în rândul elevilor, unde era foarte apreciat și iubit, multe dintre succesele lor punându-le pe seama profesorului, asta și pentru că știa ca nimeni altul să-ți dozeze efortul pentru a duce cursa contraconometru la bun sfârșit, își amintește unul dintre foștii elevi din perioada imediat următoare războiului. Supuși unui efort fizic bine controlat, transformat în antrenamente serioase, elevii liceului au fost mereu la înălțime în concursurile școlare la diverse niveluri. În iarna anului 1951 de exemplu, câțiva dintre elevii de la Unirea au participat la concursul național la diverse discipline sportive. După ieșirea la pensie, a emigrat în Israel, de unde ne-a trimis vederi, semn că nu ne-a uitat. Aici s-a stins din viață, la Haifa.
Profesorul Eftimie Costeniuc, de educație fizică, vorbea mai bine limba ucraineană decât pe cea rusă.
În martie 1951- Ofelia Iuscinski, inspector din direcția școlii a Consiliului de Cultură Fizică și sport, însoțită de un tovarăș Matei, responsabil rațional pe această linie, controleză activitatea sportivă din Liceu. Cu acest prilej aflăm și numărul de clase, anume 6 clase V-VII și 11 clase de VIII-XI.
Profesorii de educație fizică erau la ora aceea Eftimie Costeniuc, ucrainean din zona Cernăuți, cu studii superioare la București, și JUMA, fără studii de specialitate, dar care preda educația fizică de 14 ani și urmase toate cursurile de inițiere din 1950, ca și cele de instruire a responsabililor de cercuri pedagogice. Din lipsă de spațiu, activitatea sportivă se desfășura sub formă de ansamblu pe grupe de clasă.
Școala avea atunci în curte un teren de baschet și două de volei.
Program artistic al festivității centenarului Liceului “Unirea”
Gimnastică artistică- execută ansamblul școlii condus de prof. Zigmund Lupu
Corpul profesoral în anul Centenarului (1965-1966)
Zigmund Lupu-educație fizică
Gheorghe Dumitrescu-educație fizică
Ovidiu Gavrilă- educație fizică
Se mai organizau excursii gratuite în cadrul regiunii cu 40 de elevi, și excursii locale cu corturi sau drumeții pe dealurile și în Munții Vrancei cu clasele V-VIII. Gratuitățile se acordau la propunerea diriginților pentru elevii merituoși.
Se înțelege de la sine că Liceul a fost în vara aceea, a anului 1966, centru cultural și sportiv pentru toți elevii oraș.
Noua sală de Educație Fizică și Sport, realizată la parametrii actuali de luminozitate, aerisire, apă curentă, grupuri sanitare și aparate de lucru pentru antrenarea elevilor.
Inaugurată pe 5 august 2005, în prezența autorităților locale și a invitaților dintre foștii elevi- azi profesori de ed. Fizică la licee și școli generale din oraș, sala este locul de activitate a profesorilor care alcătuiesc catedra de Educție Fizică și Sport: Viorel Paizan , șef de catedră și colegele sale Maria Rusan și Carmen Grosu.
În spatele școlii sunt amenjate terenurile de baschet, de volei și de handbal.
Pe lângă multe succese, catedra de Educație Fizică și Sport a dat Vrancei și României pe cel mai bun sportiv al ei, Alin Moldoveanu, primul sportiv român calificat la Jocurile Olimpice de la Beijing din 2008 la tir, avându-l la clasă pe profesorul Viorel Paizan.
Liceeni focșăneni au purtat însă mândria că, de la ei, din acest oraș, au plecat pentru prima oară cele mai frumoase excursii școlărești din Apus.
Trebuie menționat că pe vremea aceea grupurile de elevi plecați în excursie se deplasau adesea cu camioane cu bănci fixe, prevăzute cu prelată pentru cazul că ar fi plouat.
Iată care au fost aceste excursii:
În aprilie 1951, 76 de participanți pe transport CFR. Durata a fost de 5 zile, iar traseul: Focșani-Comanești-Ciceu-Brașov-Postăvarul-Sinaia-Ploiești-Rafinăria Brazi-Focșani. Profesor conducător: Lupu Zigmund.
În ianuarie 1952, 50 de participanți pe transport CFR. Durata a fost de 1 zi, iar traseul: Focșani-Sascut-Fabrica de zahăr-Focșani. Profesor conducător: Lupu Zigmund.
În martie 1952, 50 de participanți pe transport CFR. Durata a fost de 1 zi, iar traseul: Focșani-Gugești-Fabrica de industrializare a lemnului-Focșani. Profesor conducător: Lupu Zigmund.
În august 1958, 50 de participanți pe transport CFR. Durata a fost de 5 zile, iar traseul: Focșani-Sinaia, Cota 1400-Vârful cu Dor-Piatra Arsă-Caraiman-Babele-Peștera Ialomicioara-Sinaia-Focșani. Profesor conducător: Lupu Zigmund.
În octombrie 1958, 50 de participanți pe transport CFR. Durata a fost de 2 zile, iar traseul: Focșani-Ciceu-Gheorgheni-Lacul Roșu-Cheile Bicazului-Gheorgheni-Focșani. Profesor conducator: Lupu Zigmund.
Un loc de seamă în ansamblul manifestărilor culturale, l-a avut echipa de dansuri organizată de profesorul de educație fizică, Marin Stoian.
Sportul constituie o latură importantă a activității extradidactice din școală. Încă din perioada interbelică se vorbea de asociația sportivă „Unirea” a elevilor de Liceu, care a întrunit în rândurile ei pe cei mai buni sportivi din școală. „Maestrul” de gimnastică Alexandru Copcescu a rămas renumit în istoria acestei școli pentru tactul său pedagogic. Ora lui era mai mult educație, decât educație fizică, își amintește unul din foștii săi elevi; școlari de la „Unirea” erau totdeauna la înălțime în manifestațiile cu caracter sportiv, ce se organizau cu prilejul diverselor evenimente.
În perioada postbelică activitatea sportivă din Liceul nostru s-a desfășurat sub îndrumarea profesorilor Lupu Zigmund, Dumitrescu Gheorghe, Marin Stoian, Valentin Nazarie (o perioadă).
La școala noastră s-a dat o mare atenție pregătirii elevilor pentru competițiile sportive din cadrul Daciadei, în vederea participării la concursurile zonale sau naționale. Școala a avut permanent echipă de mini-baschet, baschet, gimnastică, atleți cu rezultate remarcabile, luptători. Consemnez câteva din rezultatele sportive ale ultimilor ani: Echipa de baschet a Liceului, antrenată de profesorul Gheorghe Dumitrescu, participă în seria a V-a a campionatului republicanilor a juniorilor și școlarilor, repurtând în 1974 succese meritorii, înlăturând adversari destul de puternici, cum ar fi Școala Sportivă Călărași și Liceul nr. 4 Constanța („Revista Noastră”, nr. 19-23/1974, p. 324).
-Atleta Felicia Antoneac, anul I de la Liceul „Unirea” a facut parte din lotul național care ne-a prezentat la campionatul balcanic Tripolis-Grecia în 1977, obținând un succes important („Revista Noastră” nr. 43-45/1976, p. 705);
-Gabriela Coteț, deținătoarea mai multor medalii de aur, argint și una de bronz, și Carmen Ciortan, eleve ale Liceului „Unirea” au participat la campioatul republican de sală București, februarie 1983, la săritura în lungime. Gabriela s-a clasat pe locul al IV-lea, iar Carmen pe locul VI. La concursul de teren acoperit, dotat cu „Cupa de cristal”, București (19-20 februarie 1983), Gabriela s-a situat pe locul IV la săritura în lungime, probă în care de curând sportiva română, Anișoara Cușmir stabilise un nou record. La pentatlon Carmen s-a clasat pe locul IV. În concursul republican univrsitar de sală, Gabriela Coteț, care a avut ca adversare atlete în afara întrecerii propriu-zise, a ocupat locul I, sărind 6,34 lungime.
În cadrul echipei de handbal a C.S.S. Focșani, sunt cooptați și elevi ai Liceului nostru, ca Alexandra Atănăsoaie, Iulian Coșereanu și Livian Oprea. La sfârșitul turului, această formație a ocupat locul I în seria Moldovei, iar în luna februarie 1983, a câștigat „Cupa Bacăului” și „Cupa C.S.S. Focșani”.
La lupte, elevii liceului nostru Dănuț Vîlcu și Mircea Bratu, antrenați de profesorul Gheorghe Dumitrescu au înregistrat rezultate frumoase atât la C.S. Unirea cât și în întrecerile republicane („Revista Noastra” nr. 91-93/1983, p. 1602). Echipa de gimnastică ritmică a Liceului, organizată de prof. Marin Stoian, s-a prezentat la concursurile școlare, unde a fost bine apreciată.
Sunt succese care arată că în școala noastră preocupările elevilor depășesc cadrul strict al programei școlare, și că în aria acestor preocupări, sportul se află la înălțime.
Ovidiu Gavrilă (1917 – 1990)
Născut în Focșani, aici a urmat liceul, după care a continuat studiile la Facultatea de Drept la Universitatea din Iași, promoția 1952.
El a fost primul profesor al liceului care a primit titlul de „Profesor fruntaș” în 1966 cu prilejul Centenarului.
Încadrat ca profesor de educație fizică în 1956, el a funcționat aici până la pensie. O caracterizare făcută de profesorul Budescu prin anii ’70, afirma despre el că are o temeinică pregătire la educație fizică și o frumoasă cultură generală. Mi-l amintesc ca acum pe acest coleg: un om nu prea înalt, expansiv, și care compensa înălțimea cu o energie caracteristică de altfel, acestei bresle.
Zigmund Lupu (1918 – ….)
S-a născut la Huși, dar a absolvit liceul Unirea, promoția 1939 și cu bacalaureatul luat la București.
Atestat ca profesor prin decretul 353 din 23 august 1959 al Marii Adunări Naționale, prin care îi acordă calitatea de profesor de educație fizică pentru clasele gimnaziale. El a predat însă și la clase de liceu, datorită calităților recunoscute de pedagog și sportiv strălucit.
Până la atestatul amintit, el a predat la Școala Primară a Comunității Evreilor Focșani, la Liceul Evreiesc, ce a fiițat până la reforma învățământului din 1948, la Gimnaziul Evreiesc și la Liceul Comercial.
La „Unirea” a venit de la 1 septembrie 1948, unde a funcționat până la pensie. Aici a avut multe sarcini extradidactice:
– Membru în Consiliul Județean de Educație Fizică
– Președintele Colegiului de Arbitri de Fotbal
– Antrenor de gimnastică și fotbal.
Elevii l-au poreclit Juma și sub acest nume era cunoscut chiar și în cercurile oficiale, porecla devenind un alt nume al său.
A fost un om al ordinii și disciplinei, pe care nu le-a obținut prin violență, ci prin corectitudinea sa exemplară.
După ieșirea sa la pensie, Juma a cerut șă plece în Israel, la Haifa, unde a locuit până la sfârșitul vieții. De acolo din Haifa, ne-a trimis tuturor colegilor câte un mesaj personal, semn că nu ne-a uitat.
Deși s-a dus dintre noi, el trăiește prin fiul său Toni, un elev eminent al Liceului Unirea și în amintirea foștilor săi elevi.
Alexandru Copcescu
Printre profesorii a căror viață s-a identificat cu cea a Liceului, a fost și „maestrul” de educație fizică Alexandru Copcescu, născut la Greabăn, județul Rm. Sărat, la 12 februarie 1860. După ce termină școala primară și patru clase gimnaziale la Liceul”Sf. Sava” din București, se înscriela școala Societății de Tir și Gimnastică din București, pe care o termină în februarie 1889. La 15 martie 1889 se prezintă la concursul pentru ocuparea catedrei de gimnastică la Liceul din Galați, reușind cu media 8,20; totuși, optează pentru catedra de gimnastică de la Liceul „Unirea” unde funcționase ca suplinitor din 1885.
La 15 martie 1889 este numit „maestru” de gimnaziu cu titlu provizoriu, iar la 30 iulie 1892, prin decret regal, e numit definitiv. Aslujit școala mai bine de 40 de ani, până la 1 septembrie 1926, când iese la pensie, dar , rechemat, mai funcționează un an.
A făcut campanie de 1877 – 1878 ca voluntar și a fost decorat cu numeroase ordine și medalii – Crucea trecerii Dunării, Apărătorii Independenței, Steaua României, Medalia Jubiliară Carol I, iar din partea Ministerului Instrucțiunii cu Răsplata Muncii clasa I.
Ca președinte al Societății Sportive „Unirea” din cadrul Liceului , el acordă o atenție deosebită pregătirii diverselor manifestații, unde școlarii lui străluceau întotdeauna. A lăsat o impresie extraordinară celor care l-au cunoscut. Constantin Leonescu, coleg de cancelarie, spunea în cuvântul funebru: „Om chipeș și bine dichisit, suflet deschis…Copcescu nu avea glasul ca să știe a ascunde ceea ce voia să facă. Avea în sângele său o mândrie a omului simțit și de rasă, era un exemplar distins al breslei noastre, adesea nerăsplătită și cu rosturi de existență modeste, totuși tăcută și răbdătoare, având numai în conștiință înaltă lumină morală a datoriei împlinite.”
Puternica personalitate a maestrului Alexandru Copcescu a rămas adânc împlântată în conștiința celor care l-au cunoscut. Peste decenii, un fost elev, azi profesor doctor docent Nicolae Manolescu, și-l amintește ca pe un fel de „Tată” al Liceului ( un profesor foarte apropiat de elevi); avea în același timp prestigiu datorită obiectivității cu care analiza problemele culturii și darului de a se exprima clar și convingător… Ora de gimnastică era oră de educație. Cunoștea în general viața majorității elevilor și știa să le de-a un sfat când unuia di ei îi venea rândulla paralele sau sărituri. S-a stins din viață la 15 iunie 1928 în vârstă de 68 de ani, spre regretul tuturor celor care l-au cunoscut.
În anul școlar 1977 – 1978, în corpul profesoral al Liceului în catedra de educație fizică și sport funcționau ca profesori: Gheorghe Dumitrescu, Marin Stoian, Valentin Nazare și Gheorghe Cocu.
În anul școlar 1990 – 1991, în corpul profesoral al Liceului în catedra de educație fizică și sport funcționau ca profesori: Gheorghe Dumitrescu, Marin Stoian, Rodica Pendus și Maria Rusan.
În prezent catedra de educație fizică este formată de profesoarele Carmen Grosu și Maria Rusan, împreună cu Viorel Paizan, șef de catedră.
În numerele viitoare Sportul de Vrancea va prezenta și alte amănunte din istoria catedrei de educație fizică și sport a Colegiului Național Unirea Focșani.
Facem un apel la toți colegii profesori de educație fizică și sport din județul Vrancea, care au date despre istoria catedrei de educație fizică di școala sau liceul unde predau să trimită materialul pe adresa: redacția@sportuldevrancea.ro sau direct la redacție.
viorel.paizan@sportuldevrancea.ro
