„ Întotdeauna citesc întâi pagina sportivă. Pagina sportivă arată realizările oamenilor, în schimb prima pagină nu arată decât eșecurile oamenilor.” – Earl Warren
Acest citat al unui mare jurnalist sportiv, este cea mai bună introducere pentru acest eseu. Mass-media au un rol important, aflat într-o continuă creștere în cultura țărilor civilizate. Oamenii au mai mult timp liber, accesul la redio și la televiziune s-a generalizat, fiind posibil nu numai acasă, ci și la servici, în mașină, în cafenele crescând în același timp și cerea de subiecte care să umple numărul tot mai mare de publicații și emisiuni.
În același timp mărirea timpului liber a dus la creșterea interesului pentru sport, atât din punct de vedere al practicării ca amatori sau de performanță, dar și ca spectatori sau telespectatori. Creșterea din ultima vreme a interesului pentru sport a fost posibilă în special televiziunii prin satelit ce a cumpărat drepturile de edifizare al competițiilor sportive majore și le-a promovat cu intensitate ca fiind unul dintre cele mai eficiente mijloace de a face reclamă serviciilor pe care le oferă.
Organizațiile din domeniul mass-media s-au dezvoltat și s-au adaptat în mod corespunzător. Au apărut noi stații radio și canale de televiziune dedicate cu precădere sportului. Acestea au introdus programe noi, gen dialogul la telefon cu ascultătorii, asta pentru a capta atenția.
S-a constatat o dezvoltare similară în cazul publicaților specializate și al celor care tratează subiecte despre stilul de viață, care vizează anumite secțiuni ale audienței, cum ar fi tineretul.
Ziarele din lume dedică tot mai mult spațiu sportului. Atât din punct de vedere al răspunsului dat la dezvoltarea generalizată a interesului pentru sport, dar și din punct de vedere al faptului că ziarele recunosc influența pe care televiziunea o exercită asupra vieții oamenilor.
Odată cu apariția internetului, au apărut o serie de site-uri dedicate sportului, pentru a finanța prin reclame și oferirea unor servicii on-line. Multe dintre diferitele pagini web se află în posesia companiilor de pariuri on-line, care utilizează conținutul sportiv pentru a-și atrage clienții.
În ceea ce privește ziarul acesta se află în concurență permanentă cu multe alte ziare pe o piață extrem de competitivă. Modalitatea în care sunt prezentate articolele constituie un factor important în stabilirea gradului de popularitate a ziarului.
În mod normal, ziarele principale se adresează acelor secțiuni ale populației care au anumite caracteristici comune. Ziarele naționale, vizeaă de obicei, un anumit sector socioeconomic al populației. Acestea pot aparține unei singure categorii de populație, clasa muncitorilor, clasa intelectualilor, etc., sau pot avea aceeași bază educațională, aceleași venituri, aceleași categorii de vârstă, sau aceeași apartenență politică.
Ziarele regionale și cele locale se adresează întregii comunități. Punctul lor forte îl reprezintă abordarea subiectelor de interes local despre echipele și sportivii locali, pe care alte ziare ce acoperă zone geografice mai extinse nu le-ar putea prezenta la fel de detaliat sau nu le-ar menționa deloc. Pe de altă parte publicul cititor al anumitor ziare nu se limitează nicidecum la publicul lor țintă.
Canalele de radio și televiziune se caracterizează prin aceeași tendință de a se adresa unor segmente socioeconomice diferite ale populației. Ele se folosesc în sport în scopul măririi audienței-țintă. Dezvoltarea transmisiunii prin satelit și prin cablu a dus la o creștere a numărului de posturi disponibile și la focalizarea lor. Multe dintre ele sunt dedicate anumitor tipuri de programe, canalele sportive fiind printre cele mai populare.
Expansiunea diverselor sectoare ale comunicării și în particular, a mass-media, crește importanța și stimulează dezvoltarea agențiilor care furnizează informații și știri ziarelor și producătorilor TV, cât și altor consumatori specializați, publicul general obținând aceste știri într-un mod indirect. Agențiile de presă devin astfel sursa majoră și, uneori singura sursă de informații pentru aceste media. În prezent peste 100 de țări au agenții proprii de presă, fapt care reprezintă a creștere considerabilă în ultimii 10 ani. France-Presse din Franța, Associated Press din SUA, Reuters din Marea Britanie, United Press International din SUA au un rol mondial datorită sistemelor și tehnologiilor comunicaționale întrebuințate în colectarea știrilor și transmiterea acestora în diversele limbi ale lumii. Toate aceste agenții au sedii în peste 100 de țări și mii de angajați și corespondenți, transmițând știri 24 de ore din 24 către agenții naționale, incluzând radiouri, televiziuni, ziare. Toate aceste agenții dispun de servicii zilnice în limbile: Arabă, engleză, franceză, germana, portugheza, rusa și spaniola, cât și în multe alte limbi.
Multe alte țări din toate regiunile lumii au importante agenții naționale, unele dintre acestea vcolectând și distribuind știri în exteriorul și interiorul lor. Majoritatea agenților naționale au o rețea de corespondenți care se ocupă de problemele interne, în timp ce pentru știrilor internaționale încheie înțelegeri cu două sau mai multe agenții internaționale.
Iată care este distribuția agențiilor naționale de știri:
AFRICA – 26
LUMEA ARABĂ – 18
ASIA – 19
EUROPA – 28
AMERICA LATINĂ – 11
AMERICA DE NORD – 3
OCEANIA – 2
Presa scrisă periodică este un domeniu atât de divers, încât este posibil să generalizămaspecte legate de structură, conținut sau chiar să-i estimăm dimensiunile și influența, în condițiile în care perspectivele de analiză trebuie să ia în considerație faptul că presa scrisă servește audiențe multiple, cu orizonturi de așteptare diverse.
Chiar și la concurență cu radioul și cu televiziunea, rolul ziarelor în circuitul știrilor s-a conturat ca o sursă de informare mult mai credibilă și mai charismatică. Presa continuă să joace un rol deosebit în explicarea, interpretarea și comentarea evenimentelor ce au loc la nivelul societăților, al aspectelor sociale și economice majore.
Din punct de vedere regional, cea mai intensă circulație a ziarelor la 1000 de locuitori se înregistrează în Rusia – 396, iar cel mai mare numere de cotidiene în America de Nord – 1935. La nivel național, cea mai mare circulație a ziarelor la 1000 de locuitori se înregistrează în Suedia și Japonia – câte 600.
La început, presa a fost organizată sub forma micilor „întreprinderi artizanale” , care se mulțumeau cu o creștere modestă a profitului și cu vehicularea de informații utile. La începutul epocii moderne, ziarele reprezentau o presă de informare. Cu timpul, ziarele integrează atributele presei de opinie. Se constituie astfel și redacțiile. Treptat, ziarele preiau forma de organizare specifică a perioadei moderne capitaliste. Acestea pătrund în domeniul intereselor exterioare, căutând șă-și impună influența.
Trăsăturile caracteristice ziarelor moderne sunt:
Apariție regulată;
Multiple obiective vizate ( informare, publicitate, divertisment);
Suport comercial (rețele de difizare);
Public larg;
Prețuri de vânzare accesibile.
Ca și profile distincte de publicații putem distinge:
Presa profesională;
Presa unui „singur public”;
Presa elitelor;
Presa pentru publicul feminin;
Presa pentru copii și adolescenți;
Presa de „ evaziune”;
Presa militanților;
Revistele literare și artistice;
Presa pentru informații specializate;
Presa de radio și televiziune;
Presa de prozeletism;
Presa de popularizare-științifică.
După o perioadă relativ scurtă, marcată de o creștere rapidă din punct de vedere al numărului de titluri, dar și de circulația lor, putem spune că în 1989 erau 36 de cotidiene și 459 de publicații periodice. După 1995, numărul publicațiilor a fost într-o permanentă creștere.
În comparație cu presa scrisă, media audio – video din România este caracterizată prin apariția unor stații private complexe. Primul post de radio privat din România a apărut în 1990, în București, dar erau stații Fm, difuzând muzică și știri preluate din ziare.
Lumea interdependentă de astăzi ara nevoie de media pentru a se informa, a învăța sau a se distra.
Din rațiuni sociopsihologice oamenii consumă mesajele pe care le difuzează mass-media, producând în acest fel, acel bun material numit audiența!
Această tendință, evidențiază odată în plus, procesele dinamice din interiorul sistemului mass-media.
viorel.paizan@sportuldevrancea.ro
